29. te–ai născut să devii poem
——————————-
29. you were born to become a poem
copil căruia îi este frică de necunoscut eram_mai sunt
când părea ca nu te văd
te-am citit
toate rănile tale
le-am simțit
ești labirintul din care nu caut ieșirea
în ochii tăi am găsit tot ce se ascunde sub bătaia inimii mele
privind în altă parte ți-am vorbit în altă limbă
ție ți-a fost vreodată frică de ceva
ți-ai ascuns vreodată durerea sub un zâmbet _sub o mască de indiferență
și eu
m-am născut la polul opus al perfecțiunii
am multe defecte inventate de colții lumii
tu ai fost vreodată înțeles greșit
ai fost vreodată înțeles greșit
tu ai fost vreodată înțeles greșit
și eu
toate rănile tale le port cu mine
purtăm aceleași răni
hai să ne tratăm unul pe altul
să nu ne mai judecăm greșit
mai citește încă o dată
mai citește încă o dată în ochii mei_nu s-a schimbat nimic_vei vedea tot ce se ascunde sub bătăile inimii tale
——————
a child afraid of the unknown I was back then_I am
when it seemed like I didn’t see you
I read you
all your wounds
I felt them
you are the labyrinth I am not looking to escape
in your eyes I found everything that hides behind’ the beating of my heart
looking away I spoke to you in another language
have you ever been afraid of something
have you ever hidden your pain behind a smile or a mask of indifference
so did I
I was born at the opposite pole of perfection
I have many flaws invented by peoples fangs
I have much more invisible sides that were meant just for you
have you ever been misunderstood
have you ever been misunderstood
have you ever been misunderstood
so was I
I carry all your wounds
we carry the same wounds
your pain is my pain
let’s heal one another
let’s not misunderstand each other
read it once more
read once more in my eyes_nothing changed_ you will see everything that hides behind the beating of your heart
17. dintre toate limbile pe care le vorbesc
cea mai dragă îmi este tăcerea ta
———————————-
17. of all the languages I speak
the dearest is your silence
Photo@OanaItuVernisaj_MontrealArtCenter&Museum

20. doar în privirea ta se-ascunde totul
și patima_și iadul ce-l doresc
și-atunci când nu te pot vedea în veghe
cu amintiri respir și mă hrănesc
———————————-
20. only in your gaze is everything hidden
the passion_and the hell I crave
even when I cannot see you
I breathe and feed on memories
@liubasarbu_2025
2. îngândurat se-arată cerul
își trage aburii în piept —
se va lăsa de ei degrabă
iar ochii mei
de când te așteaptă
ca cerul toamnei se arată
cuprind atâtea ploi cărunte
de care-ncerc să fug departe
dar nu am unde mă ascunde
———————————————————————-
2. thoughtful-looking sky
drawing mist into its chest —
soon it will let go
and my eyes
while waiting for you
look like the autumn sky
holding so many gray rains
I try to run away from
yet have no place to hide
@Liuba Sârbu_2024
Laleaua fricile-i le spune
Amurgului nemuritor
“De câte ori soarele-apune
De-atâtea ori lalele mor.
Se nasc din nou, în primăvară,
Albe sau roșii, fel de fel
Și se-nspăimântă-a câta oară
Că viața lor este la fel.
În patru feluri pot să moară –
De oameni rupte sau călcate,
Se ofilesc seară de seară,
Dar mor și-atunci când sunt uitate…”
Laleaua fricile-i le spune
Amurgului nemuritor –
“De mor pân soarele apune,
Uitată… nu-mi doresc să mor.”
@Liuba Sârbu_2017_”Azi spre mâine”

bocetul
unei frunze în cădere.
Fiece nervură o doare
c-o duce vântul mult prea departe
de pomul
ce i-a dat șansă
la o moarte.
@Liuba Sârbu_2019/ “biochimii paralele”
Voce@Maia_Morgenstern
pe cer
să dispar ca o stea
doar dimineața
și-apoi să răsar,
în fiece noapte,
deasupra ta.
Sădește-mă-n pământ
să mă usuc
doar toamna
și-apoi să răsar
iar,
primăvara,
în privirea ta.
Aruncă-mă-n circuitul sangvin
să nu mă termin,
niciodată,
din inima ta.
@Liuba Sârbu_biochimii paralele
@Vasile_Botnaru_inkculture

de tălpi,
plaja își vede nisipul
călcat în picioare.
Toți își bagă picioarele în el.
Nimic de mirare.
E ușor,
ușor și plăcut
să-ți bagi piciorul
în nisipul fin.
Apogeul plăcerii
piciorelnice.
Finul place piciorului.
Mâna apreciază mai puțin
finul. Finul e pentru picior,
pentru băgarea de picior
e finul nisipului.
@Liuba Sârbu_2021

o dimineață sub plapuma ceții
mi-e dor de ei
precum vasului de ape
precum notelor de clape
—————————————
your eyes
a morning under a blanket of fog
I miss them
like the vessel misses the water
like the notes miss the keys

@Liuba Sârbu_vara@2024